Mărturi personale

Vă invit să împărtăşiţi cum Dumnezeu a lucrat la viaţa voastră, cum aţi fost născuţi din nou, cum aţi devenit creştini!

Am să încep cu a mea care este aceeaşi cu ceea de pe blogul meu:

Provin dintr-o familie de creştini, însă nu faptul că mergeam la biserică în fiecare duminica şi că am avut un background creştin m-a facut să fiu creştin, nu, în nici un caz. Datorită libertăţii pe care am avut-o de la părinţi şi încă o am însă acum ştiu cum să mă folosesc de ea în scopuri contructive pentru viaţa mea, dar faptul că am avut libertate, am avut ocazia să experimentez şi lucuri nu prea bune, lucrurile lumeşti. Până in liceu şi o bună parte din clasa a 9-a, am avut de aface cu multe lucruri greşite, obiceiuri proaste, anturaj nu prea potrivit pentru vârsta mea. În inima mea, era conştiinţa si Duhul Sfânt care mă mustrau şi îmi spuneau că nu e bine ceea ce fac şi oarecum se năştea în sufletul meu o rugăciune de schimbare pe care nu prea puneam accent, pentru că la momentul respectiv îmi plăcea situaţia în care eram.

În vara dinainte de clasa a 9-a, am fost într-o tabără de engleză, unde mi-am făcut prieteni destul de mulţi. Unul dintre ei a ţinut contactul cu mine şi după tabără în special când am început şcoala, el vroia să ne întâlnim să vorbim, dar ştiam că nu o sa fie o discuţie banală şi că după asta mai urmau altele care mă puneau în discomfort şi nu-mi plăceau pentru că mă puneau şi în faţa unor decizii mai radicale. Însă am continuat să ne întâlnim şi pe parcursul întâlnirilor îmi dădeam seama că lucurile pe care le faceam nu ma ajutau cu nimic şi nu contruiau la veşnicia care Dumnezeu mi-o pregătea, eram neputincios, nu puteam realiza nimic dacă Dumnezeu nu era în viaţa mea, aşa că pe parcurs ce ne întâlneam, Dumnezeu îmi schimba viaţa. Eu si Dragoş, prietenul meu, devenisem un grup de ucenicie, care ne întâlneam special pentru a învăţa de la exemplul nostru ca mod de viaţa: Isus Cristos, mai târziu ni s-au alăturat, Graţian şi Gabi. Dumnezeu a lucrat într-un mod suprinzător prin acest grup. Obiceiurile mele vechi si proaste au fost înlocuite cu unele care îl glorifică pe Dumnezeu.

Îmi aduc aminte de un obicei pe care am vrut să-l implementez în viaţa mea şi acela a fost: Timpul devoţional sau mai bine zis Timp Singur cu Dumnezeu, asta însemna să mă trezesc cu ceva timp mai devreme de ora mea de trezire zilnică şi să petrec un timp singur cu Dumnezeu un timp în care ascult ce vrea Dumnezeu să-mi spună, un timp în care învat de la Isus, un timp în care mă rog. Îmi era f greu să fac asta, pentru ca era ceva neobişnui pentru mine, ceva nou, era nevoie de un mic sacrificiu şi Dumnezeu m-a ajutat să fac asta şi astăzi mă simt fără putere dacă nu stau un timp cu Dumnezeu zilnic. Apoi a urmat obiceiul rugăciunii, postului, slujirii şi multe altele care pentru mine au fost lucurile prin care Dumnezeu m-a transformat şi dau Lui glorie pentru asta.

Dumnezeu a lucrat printr-un grup în viaţa mea, astăzi încerc să pun valoare pe a investii în vieţie altora, în a investii energie şi pasiune pentru alţii. Viaţa mea a fost schimbată, pentru ca Dumnezeu a ascultat de rugăciunile mele care le faceam mai mult fără să-mi dau seama, dar Dumnezeu pentru că e Dragoste, a ales să ma schimbe şi asta a fost metoda Lui pentru mine..

Dar pentru tine? Cum a fost?

Eu provin dintr-o familie in care Dumnezeu ocupa un loc important, dar asta nu facea ca si in viata mea El sa fie pe primul loc. Cand eram mica imi placea sa ascult cand tata ne citea din Biblie, ba chiar cand am invatat sa citesc am citit si eu o Biblie pentru copii, eu priveam ce ne citea ca niste povesti dar nu le dadeam o prea mare importanta.
Cand m-am facut mai mare, pe clasa a 7-a, a 8-a, deja nu prea ma mai interesa deloc Dumnezeu mai mergeam la biserica dar foarte rar si incepusem sa ma i-au dupa fetele de la mine din clasa, nu mai invatam, incepusem sa vorbesc urat, minteam si faceam tot felul de lucruri. Acasa deja ma certam cu ai mei, cu sora mea tot timpul ma cantraziceam chiar daca stiam ca are dreptate.
La sfarsitul clasei a 8-a am fost intr-o tabara de engleza, acolo oameni erau diferiti, erau foarte veseli, foarte prietenosi uni mi-au dat impresia ca ii cunosc de o viata si ca pot sa vorbesc cu ei orice chiar daca era prima data cand ii vedeam. Nu stiam de ce se poarta asa, dar pana la sfarsitul taberei am aflat ca Dumnezeu e sursa lor, ca El ii face asa veseli si ca El i-a facut asa prietenosi, nici ei nu erau asa pana nu l-au cunoscut pe El.
Dupa tabara am inceput sa citesc in fiecare zi din Biblie, sa ma rog si El incetul cu incetul a inceput sa ma schimbe. Toamna am venit in Pitesti si am mers la o biserica care m-a ajutat foarte mult in relatia mea cu Domnulsi nu numai, apoi cand a inceput scoala cei care au organizat tabara aveau intalniri in fiecare saptamana si m-am dus si eu. Acolo am avut ocazia sa ii cunosc mai mult pe cei din tabara si sa povestim mai mult si astfel eu l-am acceptat pe Dumnezeu in viata mea
Dupa ce El a intrat in viata mea deja lucrurile s-au schimbat, inainte erau anumite momente in care ma simteam singura acum El e tot timpul cu mine si imi da forta, ma inteleg mai bine cu cei de la mine din familie si deja privesc diferit viata stiu ca atunci cand voi muri voi merge alaturi de El si incerc ca tot ce fac sa fie pentru Dumnezeu si El sa fie deacord cu asta.
Eu ma bucur foarte mult de aceasta schimbare si daca ar fi sa fie sa aleg din nou eu as alege la fel, l-as alege pe El.


In sfarsit am reusit sa o scriu